Reclama
Reclama

România NU a încasat taxe pentru 16% din țigaretele consumate în 2017

Peste 4,3 miliarde de ţigarete au fost vândute în 2017 pe piaţa neagră din România iar demersurile autorităţilor în ceea ce priveşte traficul ilicit de ţigarete s-a concretizat în capturi totale de aproximativ 150 de milioane de ţigarete de contrabandă care au fost împiedicate să ajungă pe piaţa neagră, subliniază sursa citată. 

„Pentru o ţară de graniţă a Uniunii Europene, cum este România, lupta cu reţelele de contrabandă trebuie să fie o preocupare constantă, altfel, aşa cum a demonstrat 2017, eforturile autorităţilor dau doar rezultate de moment. Dacă în prima jumătate a anului nivelul contrabandei începuse să scadă, datorită operaţiunilor SCUT ale Direcţiei Generale a Vămilor, imediat ce acestea au încetat piaţa a fost din nou inundată cu ţigări de contrabandă’, a declarat Ileana Dumitru, director Juridic şi Relaţii Publice în cadrul British American Tobacco Europa Centrală şi de Sud. 

Website-ul ‘stopcontrabanda.ro’ a fost lansat în primăvara anului trecut de către British American Tobacco pentru a crea un punct unic de informare cu privire la contrabanda cu ţigări, pentru a veni în sprijinul autorităţilor cu o evidenţă a capturilor şi a zonelor cele mai afectate de traficul ilicit şi pentru a informa consumatorii cu privire la efectele contrabandei cu ţigări asupra societăţii. 

„România este cea mai afectată ţară din Europa Centrală şi de Est de fenomenul contrabandei şi una dintre cele mai afectate ţări din Uniunea Europeană. Nivelul pieţei negre din România este mult peste media europeană de 9%, iar regiunea cea mai afectată de contrabanda cu ţigări rămâne în continuare Nord-Estul ţării. Aici se află graniţele cu Ucraina şi Republica Moldova, principalele ţări de origine pentru ţigările de contrabandă ce ajung sa fie consumate în România”, se arată în comunicatul BAT. 

România are în total 2.000 de km de graniţă cu ţări non-UE, în care preţul tutunului poate fi de până la 6 ori mai mic decât în România. 

În ultimii 8 ani (2010-2017) statul român a pierdut circa 5,4 miliarde de euro din cauza contrabandei, subliniază documentul. 

Fiecare container de ţigări ilegale înseamnă 1 milion de euro profit pentru reţelele de contrabandă. Date ale Interpol arată că traficul ilicit de ţigări este un catalizator pentru traficul de droguri, arme, persoane şi chiar activităţi teroriste. 





Antreprenorii români vor căuta să iasă din afacerile mature pe care le-au dezvoltat

„Intenţiile de a încheia tranzacţii pe piaţa locală în 2018 rămân la un nivel foarte ridicat. Peste jumătate dintre companii (53%) intenţionează să desfăşoare activităţi de M&A (fuziuni şi achiziţii n.r.) anul acesta. Antreprenorii români vor continua să caute soluţii de exit din afacerile mature pe care le-au dezvoltat, în timp ce investitorii strategici la nivel regional şi local vor continua să îşi extindă prezenţa şi să îşi consolideze cota de piaţă”, se arată în document. 

Potrivit lui Florin Vasilică, lider asistenţă în tranzacţii la EY România, costul în creştere al energiei şi al forţei de muncă va tempera perspectivele de creştere ale economiei locale. 

„Deşi liderii de business şi-au temperat aşteptările privind starea economiei româneşti, 84% dintre aceştia se aşteaptă în continuare ca situaţia economică să rămână la nivelul actual sau chiar să se îmbunătăţească. Pieţele emergente, aşa cum este şi cea românească, au potenţial mai bun de creştere faţă de cele din Vest, care sunt deja mature. Acest potenţial este însă adesea contrabalansat de riscurile politice şi macroeconomice”, a spus Vasilică. 

Conform comunicatului, anul trecut numărul tranzacţiilor pe piaţa de fuziuni şi achiziţii a crescut cu aproximativ 28%, în timp ce valoarea medie a acestora a scăzut uşor. Creşterea consumului, a veniturilor disponibile şi a avantajelor generate de poziţia geostrategică a ţării noastre au fost factorii care au atras interesul investitorilor mai mult ca altădată. 

„Ca întotdeauna, există şi puncte de preocupare la nivel macroeconomic – venite în principal din sectorul fiscal, dar şi din relaţia cu Uniunea Europeană. Ţinând cont de situaţia ţărilor din regiune – Ucraina, Grecia şi Turcia – este evident că România a beneficiat în urma acestui context geopolitic din ultimii trei-patru ani. Creşterea susţinută a PIB-ului a dus la crearea unui climat de încredere pentru investitori, asigurând firmelor locale un ritm de dezvoltare superior”, explică oficialul EY. 

La nivel regional, tranzacţiile interne din Europa Centrală şi de Sud-Est au reprezentat puţin peste jumătate din numărul total de tranzacţii. 

Tranzacţiile interne, unde cumpărătorul şi vânzătorul provin din aceeaşi piaţă au fost majoritare şi în România, cu o pondere de 67%. Cele mai active industrii în fuziuni şi achiziţii în 2017 la nivel local au fost producţie, IT, industria farmaceutică şi a serviciilor de sănătate, energie şi minerit, industria bancară şi a serviciilor financiare. Cei mai mulţi investitori străini care au ales să investească în România au provenit în 2017 din SUA, Germania şi Republica Cehă.





România a avut cea mai mare inflație din UE, în februarie

Comparativ cu situaţia din luna ianuarie 2018, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 18 state membre, a rămas stabilă în două ţări şi a crescut în şapte state, inclusiv în România, unde s-a majorat de la 3,4% până la 3,8%.

În cazul zonei euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut până la 1,1% în luna februarie 2018, de la 1,3% în ianuarie 2018. Cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut serviciile (0,57 puncte procentuale), urmate de preţurile la alimente şi energie (0,21 puncte procentuale în ambele cazuri).

În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflaţiei a urcat în februarie 2018 până la 4,7%, de la 4,3% în ianuarie 2018, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,74% şi a celor nealimentare cu 6,27%.

„Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2017 – februarie 2018) faţă de precedentele 12 luni (martie 2016 – februarie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,1%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,6%”, notează INS.

În luna februarie a acestui an, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5%, de la 3,2%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%.

SURSA: Agerpres





Costul liniei de metrou spre aeroportul Otopeni se ridică la circa 1.3 mld euro

„Urmare a știrilor apărute în presă referitoare la proiectul “Magistrala 6. Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni (1 Mai – Otopeni)”, facem următoarele precizări: Valoarea proiectului este de aproximativ 1,3 miliarde euro (TVA inclus). În acest moment, finanțarea este asigurată: – parţial de Agenţia Internaţională de Cooperare a Japoniei (JICA), printr-un împrumut în valoare de aproximativ 330 milioane Euro; – parțial din bugetul de stat.  În decembrie 2017, România a solicitat Comisiei Europeane, finanțarea proiectului “Magistrala M6. Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni (1 Mai – Otopeni)” din fonduri europene, prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020”, informează reprezentanții Metrorex.

 În martie 2018, Comisia Europeană a transmis observații și solicitări de clarificare cu privire la Cererea de finanțare transmisă. 

„În data de 14.03.2018, reprezentanții Metrorex, ai Ministerului Fondurilor Europene și ai Ministerului Transporturilor au avut o primă discuție cu reprezentanţii Comisiei Europene cu privire la solicitările de clarificare cerute de Comisia Europeană, în legătură cu acest proiect, care vizează, în principal,următoarele: analiza opţiunilor, faţă de care s-au solicitat informații suplimentare cu privire la variantele de traseu analizate;  justificarea valorii proiectului (costul total şi costul unitar) raportat la costurile proiectelor similare de construcție a metroului din Bucureşti; analiza cererii de transport, cu luarea în considerare a impactului realizării celui de-al doilea terminal al Aeroportului Otopeni, rezultatele modelului de trafic, impactul asupra traficului pe DN1 pe perioada construcţiei;  graficul de implementare a proiectului”, mai precizează Metrorex. 

În cadrul discuţiilor tehnice, au fost clarificate mai multe aspecte legate de aceste solicitări și informațiile suplimentare se vor regăsi în răspunsurile pe care Metrorex le va transmite în termenul solicitat de Comisia Europeană, respectiv 2 luni de la data primirii cererii de clarificare. În ceea ce privește implementarea proiectului, la acest moment se derulează procedura de achiziţie privind obţinerea terenurilor prin expropriere şi se continua acţiunile prevăzute prin Acordul de Împrumut încheiat cu JICA, în vederea demarării procedurii de achiziție publică pentru contractarea lucrărilor de structură.

Valoarea investiţiei în linia de metrou ce va lega Capitala de aeroportul Otopeni este de aproximativ 1,3 miliarde de euro (cu TVA inclus), potrivit autorităţilor locale. Pro­iectul Magistralei 6 de metrou prevede un traseu de 14,2 km şi cuprinde 12 staţii, ar urma să asigure capacitatea de transport a unui număr de 50.000 călători pe oră şi sens.





Decizia ca Vinerea Mare să fie zi liberă crește cu 30% cererile pentru vacanța de Paște

“Românii au, în general, una-două vacanțe mari pe an, dintre care principala în sezonul estival, când se îndreaptă spre o destinație de litoral. Pe lângă acestea, în decursul unui an, tot mai mulți turiști pleacă în vacanțe scurte, legate de zilele declarate nelucrătoare. Aceste minivacanțe – de Paște, 1 Mai, Rusalii sau Ziua Națională – aduc mari beneficii atât turismului, cât și angajaților români, care au ocazia să se deconecteze câteva zile, pentru ca apoi să revină la locul de muncă mult mai relaxați”, afirmă Cristian Pandel, CEO Christian Tour.

În doar câteva zile de la decizia ca Vinerea Mare să fie sărbătoare legală, agenția de turism a primit deja mult mai multe solicitări de vacanțe în comparație cu anul trecut, raportat la perioada premergătoare Paștelui. Românii caută atât pachete în țară, cât și peste granițe. Cei care vor să petreacă sărbătorile în stil tradițional, să participe la slujba de Înviere și să se bucure de mese cu preparate specifice, aleg să rămână în țară, iar Valea Prahovei, Bucovina, Maramureș, Brașov și Mărginimea Sibiului sunt destinațiile alese cu precădere.

De câțiva ani, și stațiunile balneare, precum Băile Felix, sunt căutate de turiști, precum și stațiunile de la Marea Neagră, unde unele hoteluri vor fi deschise de Paște, deși, oficial, sezonul estival începe la 1 mai. Delta Dunării devine și ea o destinație pentru care turiștii românii manifestă interes în această perioadă și, în consecință, unitățile de cazare de aici au pregătit pachete de Paște.

În ceea ce privește tarifele, acestea variază în funcție de durata sejurului, facilitățile și condițiile oferite de unitatea de cazare. De pildă, la Băile Felix, un pachet de trei nopți la un hotel de patru stele, cu demipensiune, care include și masa festivă de Paște, costă aproape 1.000 de lei pentru două persoane. Cei care aleg Delta Dunării pentru a celebra Învierea Domnului trebuie să plătească aproape 800 de lei de persoană pentru trei nopți de cazare la un hotel de 4 stele, sumă care acoperă și toate mesele plus masa festivă de Paște. Un circuit de Paște în Mărginimea Sibiului, care include excursii în Sibiu, Sibiel, Cisnădioara, Rășinari și Muzeul Astra costă puțin peste 1.000 de lei de persoană, sumă din care turiștii au asigurate transportul, 4 nopți de cazare la pensiune, mic dejun, cină festivă cu preparate tradiționale, spectacole live și însoțitor de grup.

Pe Valea Prahovei, una dintre cele mai solicitate destinații interne, o minivacanță de trei nopți la un hotel de trei stele cu demipensiune costă 2.200 de lei camera. Turiștii sunt întâmpinați cu o gustare tradițională în Noaptea Învierii și sunt invitați la un prânz cu preparate specifice sărbătorilor în prima ziua de Paște.

Pe de altă parte, numărul mai mare de zile libere de Paște reprezintă un motiv solid pentru tot mai mulți turiști să opteze pentru o vacanță în străinătate. Una dintre cele mai solicitate destinații în această perioadă este Israel, unde un pachet care include cinci nopți de cazare cu demipensiune, bilete de avion, transferuri și ghid costă aproape 600 de euro.

“Țara Sfântă este un loc cu o mare încărcătură spirituală, în care orice turist trebuie să ajungă măcar o dată în viață, iar sărbătorile pascale reprezintă o perioadă foarte bună pentru a face acest pelerinaj. Noi le propunem turiștilor o incursiune în Ierusalim, Bethleem, Tel Aviv, Nazareth și ne propunem chiar să lansăm o inițiativă prin care să-i încurajăm pe români să descopere această destinație”, a adăugat reprezentantul touroperatorului.

Și Bulgaria este o destinație căutată de Paște, mai ales de cei pentru care contează foarte mult dimensiunea religioasă, întrucât bulgarii sunt ortodocși la fel ca românii. La Balchik, o noapte de cazare cu mic dejun costă 17 euro de persoană la un hotel de 4 stele, în vreme ce în Albena și Nisipurile de Aur costă 36 de euro.

Totodată, cererea pentru city-break-uri în străinătate este mare, românii alegând orașe precum Roma, Milano, Praga sau Viena. De asemenea, circuitele în regiuni calde precum Costa del Sol, Toscana, Sicilia și Napoli aduc turiști în agenții.

Românii sunt interesați și de sejururi în destinații exotice, Dubai, Republica Dominicană și Mexic fiind solicitate pentru Paște, cu atât mai mult cu cât luna aprilie este una dintre perioadele recomandate pentru o vacanță în aceste zone datorită vremii perfecte pentru plajă și a precipitațiilor reduse cantitativ. Un pachet pentru două persoane în Mexic costă aproape 2.000 de euro, sumă din care turiștii au asigurate biletele de avion și 7 nopți de cazare la un hotel de cinci stele în regim all inclusive. 





Viena, oraşul cu cea mai ridicată calitate a vieţii; Bucureşti, pe locul 107

Capitala Austriei este apreciată pentru siguranţa oferită locuitorilor săi, pentru eficienţa sistemului de transport în comun şi diversitatea structurilor culturale şi de petrecere a timpului liber. 

Viena este urmată de Zurich (Elveţia), Auckland (Noua Zeelandă) şi Munchen (Germania) la egalitate pe locul al treilea. Vancouver, oraş clasat pe locul cinci, oferă cea mai bună calitate a vieţii din America de Nord. Singapore pe locul 25 şi Montevideo pe locul 77 sunt cel mai bine clasate oraşe din Asia şi America Latină. În cazul oraşelor din Africa, cea mai bună calitate a vieţii o oferă oraşul Durban din Africa de Sud, care se află pe locul 89 la nivel global. 

În total, Europa are opt din primele zece oraşe cu cea mai bună calitate a vieţii. Germania şi Elveţia au fiecare trei oraşe în top zece, în timp ce Noua Zeelandă, Canada şi Australia au fiecare câte un oraş. 

Studiul arată că, în ultimii 20 de ani, standardele de viaţă au crescut cel mai mult în unele state din Europa de Est, precum Sarajevo, care acum este pe locul 159 şi Bratislava, care a urcat până pe locul 80. 

„Ca urmare a îmbunătăţirii standardelor de viaţă, a pieţei muncii competitive şi a talentelor disponibile, multe din aceste oraşe au început să atragă companii multinaţionale care înfiinţează noi operaţiuni”, a declarat preşedintele pentru Europa şi Pacific la Mercer, Martine Ferland, informează Agerpres. 

Chiar dacă se clasează pe locul 107 din 231 de oraşe analizate, Bucureştiul oferă o calitate a vieţi mai bună decât Doha, Rio de Janeiro, Beijing, Kuwait City, Mexico City, Istanbul, Sofia, Belgrad sau Kiev. 

La coada clasamentului se situează Bagdad, Bangui (Republica Centrafricană), Saana (Yemen) şi Damasc (Siria), toate aceste oraşe fiind penalizate pentru problemele de instabilitate politică, sărăcie şi condiţii climatice extreme. 

Studiul a vizat 231 oraşe şi s-a bazat pe 39 de criterii precum stabilitatea politică, serviciile de sănătate, educaţie, infracţionalitate, posibilităţile de petrecere a timpului liber şi transportul. Acest studiu este realizat anual de Mercer şi este utilizat de companii şi organizaţii pentru a calcula remuneraţia expaţilor. 





Dăncilă: Vom înfiinţa comisia pentru trecerea la moneda euro

„În cadrul şedinţei de astăzi vom discuta despre trecerea la moneda euro, după cum ştiţi, s-a vorbit despre acest lucru, dar nu am avut niciodată o perioadă stabilită pentru acest moment deosebit de important pentru ţara noastră”, a anunţat Viorica Dăncilă, miercuri, în deschiderea şedinţei de Guvern. .

„Consider că aderarea la moneda euro este cel mai important proiect după aderarea României la Uniunea Europeană. În consecinţă, printr-o ordonanţă de urgenţă vom înfiinţa Comisia naţională de fundamentare a planului naţional de adoptare a monedei euro. Această comisie va avea rolul de a pregăti calendarul de intrare a României în Mecanismul Unic de aderare la moneda euro, precum şi acţiunile necesare pentru pregătirea economică, dar şi a societăţii româneşti pentru acest pas important”, a mai spus Dăncilă.

Premierul a spus că în cadrul comisiei vor activa „reprezentanţi ai administraţiei guvernamentale, ai administraţiei publice locale, ai mediului academic, ai Preşedinţiei, organizaţiilor non-guvernamentale, din partea confederaţiilor patronale şi sindicale, a societăţilor asociative”. 

„Deci va fi o largă reprezentare, astfel încât să putem să avem o dezbatere corectă care să ne permită luarea celor mai bune decizii. Această comisie va fi condusă de doi preşedinţi, primul-ministru şi preşedintele Academiei Române, şi, de asemenea, doi vicepreşedinţi – guvernatorul BNR şi vicepremierul pe probleme economice”, a precizat Dăncilă.

AGERPRES





Accesul la achiziţia unei locuinţe noi scade pe fondul scumpirilor

Brokerul imobiliar calculează accesibilitatea unei locuinţe în funcţie de salariul mediu pe economie, preţurile medii pe metrul pătrat şi cursul de schimb leu – euro.

Astfel, în luna ianuarie a anului 2018 erau necesare aproximativ 117 de salarii medii pe economie, sau o perioadă de aproximativ 9,8 ani, pentru achiziționarea unui apartament nou cu două camere în  București, în creștere ușoară față de 114 salarii medii la începutul anului anterior dar mai puțin comparativ cu 119 salarii medii la începutul anului 2016 și de peste trei ori mai puțin comparativ cu vârful pieței din 2008, când erau necesare 395 de salarii medii sau o perioadă de aproximativ 33 de ani. Compania estimează pentru acest an o perioadă necesară de 9,7 ani pentru achiziţia unui apartament nou cu două camere.

Majorarea ROBOR, indicator după care sunt calculate dobânzile creditelor ipotecare în lei, dar și ușoara devalorizare a monedei naționale în raport cu euro în a doua parte a anului au constituit factori potențiali negativi, însă impactul înregistrat asupra pieței rezidențiale este deocamdată unul minor.

Impactul redus în primă instanță a majorării dobânzilor poate fi observat și luând în calcul faptul că în 2017 au fost încheiate la nivel național aproape 628.000 de tranzacții, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, valoare care include tranzacțiile cu locuințe și terenuri.

Numai în București și Ilfov au fost cuantificate aproximativ 124.000 de tranzacții, un număr mult mai ridicat comparativ cu cele 9.533 de locuințe noi livrate, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Contextul macroeconomic general bun și solvabilitatea cererii, cu cinci sectoare economice în care salariul mediu net lunar este de peste aproximativ 1.000 de euro (IT, extracția petrolului, sectorul bancar, transporturi aeriene și industria grea) au determinat tot mai mulți dezvoltatori să lanseze proiecte rezidențiale, gradul de încredere al investitorilor în piața rezidențială fiind la cel mai ridicat nivel.

Datele Coldwell Banker România arată că în acest moment există peste 100 de proiecte rezidențiale medii și mari aflate în diferite etape de dezvoltare numai în București și împrejurimi. În același timp, numărul proiectelor din București și împrejurimi care au planificat livrarea în acest an a cel puțin 200 de locuințe fiecare a urcat la aproape 25, dublu comparativ cu 2017, în timp ce numărul proiectelor de dimensiuni foarte mari, cu peste 1.000 de locuințe, a cunoscut de asemenea o creștere semnificativă.

 





„Black Panther”, un nou record

În săptămâna următoare este de aşteptat ca încasările „Black Panther” să le depăşească pe cele ale „The Avengers”, producţia cu supereroi care a adus cele mai mari încasări până în prezent – fără a lua în considerare inflaţia. 

Superproducţia din regia lui Ryan Coogler a fost menţionată pe Twitter de peste 35 de milioane de ori, depăşind recordul stabilit înaintea sa de „Star Wars: The Force Awakens”. 

Locul al treilea în topul filmelor despre care s-a vorbit cel mai mult pe Twitter este ocupat de ultimul episod al celebrei francize cinematografice „Star Wars”, „The Last Jedi”. 

Anunţul făcut de Twitter vine în contextul în care pe parcusul week-end-ului trecut, „Black Panther” a devenit primul film după „Avatar” (2009) care ocupă primul loc în box-office-ul nord-american pentru cinci săptămâni la rând. 

Pelicula, din a cărui distribuţie fac parte actori de culoare în vogă la Hollywood, precum Chadwick Boseman, Lupita Nyong’o, Angela Bassett, Forest Whitaker şi Daniel Kaluuya, a avut încasări de peste 607 milioane de dolari pe piaţa internă şi de 1,2 miliarde de dolari în întreaga lume. 

Black Panther este cea de-a 18-a producție din universul Marvel, și este regizat de fantasticul Ryan Coogler, avându-l în rol principal pe Chadwick Boseman. Pelicula reprezintă ultimul pas înaintea mult-așteptatului Infinity War, filmul care va reprezenta concluzia celor 10 ani de aventuri create pentru marele ecran de Marvel, și spune povestea lui T’Challa, noul rege al Wakandei, care preia puterea după moartea tatălui său.

Filmul a depășit deja câteva recorduri, având cel mai mare număr de bilete vândute înainte de lansarea în cinematografe dintre toate filmele cu supereroi. 





FMI propune un „fond pentru zile negre”

Într-un discurs la Berlin, Christine Lagarde a salutat ceea ce a numit o relaxare susţinută şi amplă a economiei globale.

„Însă există şi alte forţe puternice care ameninţă economia mondială. Gândiţi-vă la creşterea populismului şi la cântecele de sirenă în favoarea protecţionismului”, a spus Lagarde. 

Pentru ca zona euro să se pregătească mai bine pentru următoarea criză economică, directorul FMI a sfătuit statele membre să pună la punct o uniune modernă a pieţelor de capital, o uniune bancară îmbunătăţită şi să facă progrese spre o mai mare integrare fiscală, începând cu o capacitate fiscală centrală.

În ceea ce priveşte propunerea lui Lagarde privind înfiinţarea unui „fond pentru zile negre”, acesta ar urma să fie alimentat de contribuţiile anuale venite de la statele din zona euro în perioadele favorabile. În schimb, statele din zona euro ar urma să primească transferuri de la acest fond în perioadele de criză.

În circumstanţe extreme, ţările ar putea să împrumute bani de la acest fond şi să îşi ramburseze împrumuturile cu contribuţii viitoare. Însă transferurile de la acest fond ar urma să fie condiţionate de respectarea de către state a normelor fiscale europene. De asemenea, Lagarde a recomandat ca ţările să plătească o primă în perioadele favorabile pe baza beneficiilor pe care le-au primit în perioadele nefavorabile. 

Cu privire la uniunea pieţelor de capital, directorul FMI a făcut un apel pentru îmbunătăţirea reglementării şi modernizarea acordurilor de supervizare pentru a putea face faţă numărului crescut de firme de servicii financiare în Europa continentală după Brexit.

„Una din consecinţele Brexitului este că multe firme de servicii financiare se vor muta, probabil, în Europa continentală în lunile următoare”, a spus Lagarde. 

Anul trecut, Comisia Europeană a prezentat un set de propuneri destinate adâncirii integrării economice a celor 19 stat membre care au aderat la euro, în ideea de a face zona unică mai rezistentă la crize. Printre propuneri se numără şi transformarea actualului Mecanism European de Stabilitate (MES) într-un adevărat Fond Monetar European, comparabil cu FMI.